PROF. Tanase Ovidiu C. Energetic C. Economic Rm Vâlcea Österreich-Ungarn / Osztrák–Magyar Monarchia A u s t r o – U n g a r i a PROF. Tanase Ovidiu C. Energetic C. Economic Rm Vâlcea

Ţările Sfântei Coroane Ungare a lui Ştefan (Transleithania/Ungaria) DENUMIREA OFICIALĂ Die im Reichsrat vertretenen Königreiche und Länder (Cisleithanien) / Österreich und die Länder der Heiligen Ungarischen Stephanskrone (Transleithanien) / Ungarn Regatele şi Ţările reprezentate în Consiliul Imperial (Cisleithania/ Austria) şi Ţările Sfântei Coroane Ungare a lui Ştefan (Transleithania/Ungaria)

Constituirea Austro-Ungariei In 1866 are loc Războiul Austro-Prusac, denumit şi Războiul German (Der Deutsche Krieg) sau Războiul Fratern (der Bruderkrieg) Armata austriacă este infrântă in marea batalie de la Königgrätz (astăzi Sadova/Polonia) Războiul are două consecinte majore: Se constituie Kleindeutschland (Germania Mică ) -- Germania fără Austria. 2. Profitând de slăbiciunea Habsburgilor, nobilii maghiari solicită independenţa Ungariei. În final, ei impun împăratului Franz-Iosif sa accepte in feb 1867 reorganizarea Imperiului – Compromisul Austriaco-Maghiar Österreichisch-Ungarischer Ausgleich Imperiul Habsburgic Regatul Prusiei

Bătălia de la Königgrätz / Sadowa 1866 Puşca Needle / prima puşcă cu inchizător/ a asigurat prusacilor superioritatea tehnologică si victoria

Österreichisch-Ungarischer Ausgleich / 1867 CompromisulAustro-Ungar / 1867 Noul stat apărut, Austro-Ungaria, era un stat confederat de tipul uniunii personale condus de Franz Iosif care deţinea titlurile de Impărat al Austriei şi Rege Apostolic al Ungariei (Kaiser von Österreich und Apostolische König von Ungarn) Dubla Monarhie (numită şi Monarhia Dunăreană) era formată din două entităţi statale diferite, Austria şi Ungaria (fiecare cu propriile sale instituţii politice). Unitatea ad-tivă era asigurată de un Consiliul Ministerial Comun. Explică de ce statul mai era denumit Monarhia Dunăreană

PROVINCIILE IMPERIULUI

Magyar Szent Korona Országai Tarile Sfantei Coroane Maghiare a luiStefan (Regatul Ungariei) Identifică judeţele ce vor intra in componenţa României după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Organizarea Administrativă Identifică pe stema Ungariei însemnul heraldic al Transilvaniei şi Banatului ce va fi preluat în stema României după Marea Unire din 1918 Imperiul Austriei Regatul Ungariei Sef de Stat Sef de Stat Împaratul Franz-Iosif Regele Franz-Iosif Parlamentul Austriei Viena Parlamentul Ungariei  Budapesta Guvernul Austriei Viena Guvernul Ungariei Budapesta Limba oficiala: lb. Germana Limba oficiala: lb. Maghiara Prov. româneasca: BUCOVINA Prov. românesti: TRANSILVANIA, BANAT, CRISANA-MARAMURES

Consiliul Ministerial Comun Ministerul de Externe Ministerul de Finanţe Ministerul de Război Banca Naţională Austro-Ungară

Proiectul de reorganizare al Imperiului În 1906, Juristul imperial de origine română, Aurel Popovici , propune reformarea Imperiului sub forma: “Statele Unite ale Austriei Mari”. El solicită reorganizarea Imperiului intr-un stat federal după modelul S.U.A. (16 state cu o largă autonomie) dar cu un guvern central puternic. Limba oficială urma să fie germana iar Regatul Ungariei trebuia desfiinţat, Ungaria devenind doar unul din cele 16 state componente. Budapesta a respins proiectul (explică de ce)

Minorităţile naţionale A u s t r i a Populaţie totală: 19 milioane Germani :7 milioane (36,85%) Minorităţi: Italieni, Cehi, Slovaci, Polonezi, Ucraineni, Români (Bucovina) U n g a r i a Populaţie totală: 16 milioane Maghiari: 6,5 milioane (40,62%) Minorităţi: Croaţi, Sloveni, Sârbi, Bosnieci, Italieni, Ucraineni, Slovaci, Români Numeşte cele trei provincii româneşti aflate în componenţa Ungariei pâna la 1918 Analizează datele de mai sus şi explică politicile naţional-educaţionale şi administrative de germanizare şi maghiarizare a minorităţilor

Minorităţile naţionale

Românii din Imperiu A u s t r i a U n g a r i a 1775- Bucovina este anexată la Imperiul Habsburgic 1849 – Bucovina devine ducat autonom condus direct de Viena 1875-1907 – se infintează Universitatea din Cernăuţi cu catedră de limbă română, societăţile culturale “Arboroasa” şi “Concordia” 1907 – reprezentanţii Partidului Naţional Român din Bucovina sunt aleşi în Consiliul Imperial (Parlamentul) de la Viena U n g a r i a 1867 – Transilvania îşi pierde autonomia şi devine parte a Regatului Ungariei 1861 – la Sibiu se infiinţează Partidul Naţional Român din Transilvania (tactică politică – pasivismul) 1892 – Mişcarea Memorandistă 1896 – legi de maghiarizare a învăţământului 1905 – se adoptă activismul – reprezentanţii Partidului Naţional Român din Transilvania sunt aleşi în Parlamentul Regal de la Budapesta

Die Dreibund / Die Mittelmächte Tripla Alianţă / Puterile Centrale În 1879, Austro-Ungaria încheie o alianţă politico-militară cu Germania, la care aderă şi Italia, formându-se astfel Tripla Alianţă / Puterile Centrale

Tripla Alianţă / Puterile Centrale Tripla Înţelegere / Antanta Puterilor Centrale li se opunea o altă alianţă politico-militară numită Tripla Înţelegere sau Antanta, creată la iniţiativa Parisului, formată din Franţa, Rusia şi Marea Britanie

Conflictul cu Serbia În 1878, Imperiul preia in administrare provincia otomană Bosnia-Hertegovina pe care o anexează in 1908. Anexarea Bosniei tensionează relaţiile cu Serbia, care (sprijinită de Rusia) doreste alipirea provinciilor imperiale locuite de croaţi, sloveni si bosnieci si constituirea unui stat al slavilor de sud – Iugoslavia (iug –sud/lb. Sârbă)

Asasinatul de la Sarajevo Sigla organizaţiei “Mâna Neagră” La 28 iunie 1914, prinţul moştenitor austro-ungar, Franz-Ferdinand, a fost asasinat la Sarajevo (sediul ad-tiv al Bosniei) de către Gavrilo Princip, sârb bosniac, membru al mişcărilor radicale Mâna Neagră şi Tânara Bosnia – coordonate de serviciile secrete de la Belgrad Atenatul a dus la izbucnirea Primului Război Mondial (1914-1918) Franz-Ferdinand si asasinul sau

Dispariţia Imperiului Primul război mondial s-a terminat cu înfrângerea Triplei Alianţe de către Antanta. Imperiul Austro-Ungar (“închisoarea popoarelor” ) a dispărut in urma mişcărilor naţionale ale minorităţilor, in ciuda încercărilor disperate ale ultimului împărat Carol I de a păstra unitatea politică a Europei Centrale

Modificări politico-administrative in Europa după destrămarea Imperiului Apar state noi: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia Teritoriile sud-slave au fost alipite Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (mai târziu, Iugoslavia) Teritorii austro-ungare au fost alipite, din punct de vedere istorico-demografic de: Italia (Tirolul de Sud, Küstenland, Fiume, Zara şi insulele Pelagosa) România (Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana - Maramureş)

T e m e r e c a p i t u l a t i v e Numiţi semnificaţia anilor: 1866, 1867, 1908, 1918 Definiţi termenii: Uniune Personală, Stat confederat, Stat federal Numiţi patru foste provincii imperiale alipite României după 1918 Numiţi patru state naţionale apărute după dispariţia Imperiului