Mihail Raluca – Elena Clasa a XII-a D Orase europene Evolutia lor Mihail Raluca – Elena Clasa a XII-a D

EVOLUTIA ORASELOR PERIOADA ANTICA: Grecia orase grecesti in bazinele marilor Mediterana (Atena, Corint, Marsilia,Cnossos) si Neagra (Tomis, Histria, Callatis) Grecia

PERIOADA ANTICA: Cluj-Napoca Londra Koln Alba-Iulia Viena Orase romane : Cluj-Napoca Londra Koln Alba-Iulia Viena

(orase inconjurate de ziduri); tipice sunt : PERIOADA ANTICA: Apar “orasele – cetati”, (orase inconjurate de ziduri); tipice sunt : Kiev Moscova Praga Hamburg

In Romania au aparut orase cetati si orase targuri: Iasi Brasov Sighisoara Timisoara

• orase din epoca moderna, produs al revolutiei industriale: Manchester, Liverpool, Rotterdam, Sankt Petersburg, Odessa, Essen; in Romania – Resita, Hunedoara; • dupa al II-lea razboi mondial – explozie de centre urbane prin acordarea statutului urban unor sate sau dezvoltarea unor obiective industriale ex. Victoria, Lehliu, Pogoanele, Bolintin; Nowa Huta (Polonia), Dunaujvaros (Ungaria), Eisenhütenstadt (Germania), Novo Lipetk (Rusia); multe orase s-au extins → aglomerari umane: peste 60 aglomerari urbane ex. Moscova (12,2 mil.loc.), Paris (9,8 mil.loc.), Londra (7,4 mil.loc.), Sankt Petersburg (5,3 mil.loc.), Madrid (5,1 mil.loc.), Berlin (4,2 mil.loc.); conurbatii: Silezia, Donetk; megalopolisuri – Middland (33 mil.loc.): Londra, Birmingham, Manchester, Liverpool, Sheffield, Nottingham, Leeds; - Ruhr (25 mil.loc.): Stuttgart,Frankfurt, Köln, Düseldorf, Essen; - Ranstadt Holland (10 mil.loc): Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht.

PERIOADA CONTEMPORANA: In prezent la nivel european orasele s-au extins foarte mult, ajungand la nivel de megalopolis: Megalopolisul englez: ocupa partea central-nordica a Angliei si concentreaza peste 33 mil. locuitori. Acesta include: Londra, Birmingham, Manchester, Liverpool, Sheffield, Nottingham, Leeds.

MEGALOPOLISUL ENGLEZ

Termenul de megalopolis provine din limba greacă şi înseamnă „oraş mare". Conceptul a fost propus de către geograful francez Jean Gottman, în cartea „Megalopolis”.

Gottman explică aceste concentrări de populaţie şi de puteri (politice, economice, judiciare, culturale) printr-o succesiune de conjuncturi favorabile colonizarea prioritară a anumitor zone, importanţa schimburilor maritime cu Europa, victoria Nordului asupra Sudului în timpul Războiului de Secesiune (eliminând concurenţa porturilor din Sud) şi prezenţa unei elite urbane.

„Dorsala" europeană

Acesta cuprinde aglomerarea urbană londoneză (din Anglia), regiunea Milano (din Italia), Benelux şi bazinul Ruhr. Arcul metropolitan se mai numeşte „dorsala europeană" (Roger Brunet a numit-o „banana albastră", în 1990, din cauza imaginii sale prin satelit).

Megalopolisul olandez: numit si Ranndstad Holland, ocupa jumatatea de vest a tarii si concentreaza jumatate din populatia tarii - 10 mil. locuitori Acesta include: capitalele Amsterdam si Haga, Rotterdam, Utrecht

Amsterdam

MEGALOPOLISUL OLANDEZ

Megalopolisul german: situat in vestul tarii in jurul conurbatiei Rhin – Ruhr, cu o populatie de peste 25 mil. locuitori Include orasele: Stuttgart, Frankfurt am Main,Köln, Dűsseldorf, Essen

MEGALOPOLISUL GERMAN

Alte tipuri de orase: dupa pozitia geografica: pe litoral (M. Mediterana, Neagra, Baltica, Nordului, Oc. Atlantic, Oc. Arctic) si in interiorul continentului; dupa fizionomie: - radiar-concentrice: Bruxelles, Buc., Moscova; - rectangulare: Torino, Alexandria; - polinucleare: Budapesta; - semicirculare:Bordeaux, Amsterdam, Anvers; dupa functii: comerciala ex. orase-porturi: Narvik (minereu de fier), Cardiff (carbuni), Arhanghelsk (lemn), Odessa (grau); industriala (larga reprezentare); culturala: Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, Göteborg, Cracovia, Salszburg; functie de servicii – statiuni balneare si pt. sporturi de iarna: Baile Herculane, Vichy, Karlovy Vary, Chamonix, Innsbruck, Predeal, Lillehamer, Nisa; noduri de comunicatie: Faurei, Teius, Sulina.

BIBLIOGRAFIE: INTERNET: www.wikipedia.org www.didactic.ro Manual “Geografie regionala – Europa” (Prof. univ. dr. Ion Marin, Lector univ. dr. Marian Marin ), Clasa a VI-a, (2006)