Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic

Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic
Implementat de Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic Conf. univ dr. Mihaela Vasilescu Universitatea Ecologică București 20-22 Septembrie 2016 Chișinău Mihaela Vasilescu

Cuprinsul prelegerii 2 Metode de formare centrate pe formator
Prelegerea Demonstrația Lista de control Metoda puzzle Studiul de caz Simularea Metode de formare centrate pe grup Brainstorming Discuții în grupuri mici Discuția în grup mare Dezbateri pro-contra Piramida (bulgărele de zăpadă) Acvariul Jocul de rol Exercițiu practic – construirea echipei 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Introducere Obiectivele educaționale
La sfârșitul programului, participanții vor fi capabili să: Să enumere metodele de formare centrate pe formator, respectiv pe participant Să adapteze metodele și tehnicile de formare la obiectivele învățării Să practice fiecare metodă și tehnică în parte. Activități ... Materiale ... Copii pentru participanți ... 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Metode de formare centrate pe formator
PRELEGEREA (prezentarea) Descriere: O prezentare este o activitate condusă de un specialist capabil să transmită informații, teorii sau principii. Formele de prezentare variază de la prelegerea propriu-zisă până la o oarecare implicare a cursantului prin întrebări și discuții. Utilizare: Pentru a introduce participanții într-un subiect nou Pentru a prezenta o imagine de ansamblu sau o sinteză Pentru a transmite fapte, statistici Când ne adresăm unui grup mare. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Metode de formare - Prelegerea
Avantaje: Acoperă mult material într-un timp scurt Este utilă pentru grupuri mari Poate fi adaptată oricărui tip de cursant. De ce trebuie să ținem cont atunci când decidem să utilizăm prelegerea: Permite o comunicare într-un singur sens Nu implică o abordare prin experiența proprie a participantului Rolul participantului este pasiv Lectorul trebuie să posede reale calități de prezentator Nu este potrivită pentru schimbarea comportamentului sau învățarea de noi abilități Câștigul de informații al participantului nu este mare dacă prezentarea nu este urmată de tehnici de formare practice. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

DEMONSTRAȚIA Presupune a spune sau arăta participanţilor cum trebuie să procedeze pentru a rezolva anumite sarcini foarte concrete, în aşa fel încât ei să devină capabili să aplice imediat cele învăţate. Dezavantajul acestei metode este că ea oferă o "reţetă" pentru îndeplinirea sarcinilor în care creativitatea participanţilor este redusă la minimum. Exersează tu însuți Asigură-te că materialele și echipamentul sunt în bune condiții Aranjează scaunele pentru o bună vedere și audiție Nu împrăștia obiectele în grup pentru a nu distrage atenția Corelează demonstrația cu scopul propus Arată și explică procedura, etapă cu etapă Explică termenii noi, scrie-i pe tablă Prezintă demonstrația încet, etapă cu etapă Întreabă participanții despre procedurile demonstrației, ca să te asiguri că au înțeles Urmărește limbajul non-verbal al participanților; vei ști dacă e nevoie să repeți procedurile Fixează standardele pentru omul care lucrează Încurajează participanții să practice Rezumă treptele și punctele cheie Cere feed-back de la participanți. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

LISTA DE CONTROL Este un tip de ajutor care reduce șansa de a greși prin compensarea limitelor umane ale memoriei și atenției, asigurând coerență și caracter complet în îndeplinirea unei sarcini; de exemplu lista “de făcut”. Listele de control au de obicei un mic spațiu ce trebuie bifat atunci când sarcina a fost dusă la bun sfârșit. Dependența excesivă de liste de verificare poate împiedica performanța atunci când este vorba despre o situație critică în care timpul este vital, ca de exemplu o urgență medicală sau una în timpul zborului. METODA PUZZLE Este utilă în cazul în care participanții au de stabilit împreună o lista de control ai cărei pași sunt dați deja de către formator sau identificați prin braistorming de către participanți. Grupul va aranja aceste etape în succesiune logică, sau în secvența lor cronologică, într-o anumită limită de timp. Ulterior se discută în grup procedura și concluziile. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

STUDIUL DE CAZ Oferă participanților la curs o imagine a realității, punând o problemă ce se cere rezolvată. Cazul trebuie să fie scurt, să conțină toate informațiile necesare întâlnite în viața reală și să permită participantului să soluționeze problema care îi este propusă. Un caz este ca o scurtă poveste, care dezvoltă complet o situație. Condiții de luat în considerare la folosirea metodei: Atenție la obiectivul exercițiului. Cazul trebuie să se potrivească în contextul atelierului, iar formatorul să fie conștient de rezultatul dorit Cazul să fie atent întocmit așa încât să conțină suficientă informație pentru rezolvarea problemei propuse Cazul nu reprezintă nimic în sine; este important pentru că ridică o problemă care pune la încercare abilitățile participantilor pe care formatorul dorește să le testeze Studiul de caz și întrebările pot fi scrise pe tablă sau flipchart, sau pot fi înmânate participanților ca un material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau în grupe mici După studiul de caz, urmează discuțiile în grupul mare. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

STUDIUL DE CAZ - continuare Rolul formatorului, pe lângă acela de a concepe studiul de caz, este de a teoretiza rezultatele analizei cazului în aşa fel încât participanţii să simtă valoarea contribuţiei lor şi să recunoască valoarea acestui efort pentru atingerea obiectivelor de învăţare. SIMULAREA Combină studiul de caz cu jocul de rol în scopul de a reproduce cât mai fidel posibil o situaţie reală. Scopul este facilitarea transferului în practică a cunoştinţelor teoretice, în cadrul unui mediu care deşi reproduce condiţiile reale rămâne, totuşi un mediu protejat. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Metode de formare centrate pe grup
BRAINSTORMING Scopul este să se obțină o paletă largă de idei/ informații de la participanți, folosindu-se experiența și nivelul de pregătire al acestora. Toate ideile și experiențele generate de participanți sunt luate în considerație și notate, fără a fi judecate sau criticate Ajută la focalizarea și clarificarea activităților Promovează creativitatea și găsirea de soluții ale unor probleme. Observație Formatorul trebuie să se asigure că ideile generate pe parcursul brainstorming-ului sunt utilizate în desfășurarea ulterioară a cursului. Ideile nefolosite vor da participanților impresia de pierdere de timp. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

BRAINSTORMING – continuare Metodologie Formatorul anunță grupul că scopul acestui exercițiu este să genereze cât mai multe idei pe o anumită temă Pe parcursul a min, participanții sunt rugați să împărtășească cu voce tare cât mai multe idei despre tema investigată, bazându-se pe experiența personală Orice idee este acceptată și încurajată, nu este analizată Formatorul notează toate ideile generate pe tablă Informația colectată este discutată și analizată de grup; se clarifică punctele de vedere care nu au fost bine înțelese Se stabilesc prioritățile prin consens, vot sau compromis Pe parcursul procesului, formatorul ajută participanții în identificarea ideilor cheie pe baza cărora să poată continua activitatea. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

DISCUȚII ÎN GRUPURI MICI Discuția în grupuri mici este o activitate care permite participanților să își împărtășească experiențele și ideile, sau să rezolve probleme. Utilizare: Permite particianților să își prezinte ideile în grupul mic Îmbunătățește abilitățile de rezolvare a problemelor Ajută participanții să învețe unul de la celălalt Conferă participanților o responsabilitate mai mare în procesul de învățare Promovează munca în echipă Clarifică valorile personale. Avantaje: Participanții dezvoltă un control mai mare asupra celor ce au învățat Este încurajată participarea Cursanții sunt mai puțin dependenți de formator Produce o consolidare și clarificare a temei respective. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

DISCUȚII ÎN GRUPURI MICI - continuare Utilizare: Sarcinile date grupului trebuie să fie foarte clare Grupul trebuie să fie conștient de limitele de timp ale discuției Participanții trebuie să fie capabili să se asculte unii pe alții, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun ceilalți Discuțiile de grup nu trebuie să fie dominate de o anumită persoană Mărimea grupului trebuie să fie între 4-7 persoane Întrebările permit ghidajul discuției Fiecare este încurajat să participe. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

DISCUȚII ÎN GRUP MARE Formatorul: Prezintă un subiect și se asigură că toată lumea îl înțelege Se pregătește cu întrebări deschise Încearcă să creeze o atmosferă care nu permite critica, așa încât participanții să se simte confortabil Este conștient de timpul în care el vorbește în raport cu timpul în care vorbesc participanții Este vigilent când discuția se îndepartează de la subiect Încurajează participarea Prezintă aspectele importante, dacă nu sunt punctate în discuție Dacă unii participanți vorbesc mai mult, instituie o regulă de timp Este atent la conversațiile colaterale: semne de plictiseală sau de frustrare Este conștient de faptul că unii participanți doresc un răspuns imediat; dacă el există, îl va da; de obicei metoda se utilizează când nu există un răspuns definitiv, tocmai pentru a încuraja gândirea creativă și găsirea de soluții Finalizează discuția când au fost atinse punctele cele mai importante sau când obiectivele au fost împlinite. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

DISCUȚII ÎN GRUP MARE – continuare Considerații pentru când pui întrebări – odată selectat tipul de întrebare pe care intenționezi să o pui, sunt 3 decizii pe care trebuie să le iei când vrei să întrebi: Va fi întrebarea închisă sau deschisă? Întrebarea deschisă începe de obicei cu <ce, unde, când, cine, pe cine, de ce> și nu se poate răspunde prin DA sau NU. O întrebare deschisă stimulează gândirea și încurajează discuția. Întrebarea închisă începe de obicei cu <este, a fost, va fi> (sau forme ale acestor cuvinte) și i se poate răspunde prin DA sau NU. O întrebare închisă necesită o concluzie și consumă mai puțin timp în clasă, dar tinde să închidă discuția. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Considerații pentru când pui întrebări Va fi adresată grupului sau individului? O întrebare adresată grupului invită doritorii să răspundă. Ea determină toți cursanții să gândească la subiectul propus, chiar dacă intenționează să nu răspundă voluntar. O intrebare adresată individului invită un cursant să răspundă. Ea determină cursantul să gândească și să răspundă. Ce cuvinte alegi când pui o întrebare? O întrebare clară, concisă, acoperind o singură problemă, determină cursantul să se focalizeze pentru formularea unui răspuns corect și rapid. O întrebare ambiguă, incoerentă, acoperind multiple sensuri, determină cursantul să se concentreze la întrebare și să facă speculații asupra intenției ei. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

PIRAMIDA (bulgărele de zăpadă) Exercițiul începe cu fiecare participant în parte și se sfârșeșete prin a implica tot grupul. Inițial, participanții sunt rugați în mod individual să rezolve o sarcină, apoi se unesc câte doi și discută în perechi concluziile la care au ajuns, încercând să găsească un consens. Exercițiul se repetă prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanți, de fiecare dată grupurile alegându-și câte un reprezentant (raportor) care să prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca exercițiul să aibă o limită de timp. Este important de asemenea, ca raportorii să prezinte fidel concluziile grupului pe care îl reprezintă și asupra cărora grupul a căzut de acord și nu propriile concluzii. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

ACVARIUL Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cât mai multor membri ai grupului să participe și să discute opiniile lor față de un subiect dat. Este o metodă deosebit de utilă pentru un număr relativ mic de participanți (maximum 20), necesitând un spațiu mai mare. Procedura: Scaunele se dispun în două cercuri concentrice, unul mai mic în interior (2-3 scaune) și restul în exterior Pe scaunele din cercul interior se așează 2-3 participanți care încep o discuție referitoare la subiectul dat. Odată începută discuția, orice membru din cercul exterior poate veni să participe la discuție înlocuind unul din cei protagoniști inițiali. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

ACVARIUL - continuare Această înlocuire se poate face numai atingând ușor cu mâna umărul unei persoane din cercul central, atunci când aceasta tace. Se pot petrece oricât de multe mișcări între participanții din cercul exterior și cel interior, înlocuirea făcându-se numai când unul dintre participanții din cercul interior tace. Formatorul poate participa și el la discuții în același mod. Această intervenție poate avea loc fie la început, pentru a încuraja participarea, fie mai târziu, pentru a redirecționa discuția. Este bine să se pună o limită de timp discuției (1/2 sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul grupului să discute apoi experiența avută. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

JOCUL DE ROL Într-un joc de rol, doi sau mai mulți participanți joacă roluri într-un scenariu legat de o temă de formare. Utilizare: Ajută la modificarea atitudinilor Ajută participanții să vadă consecințele acțiunilor lor asupra celorlalți Oferă posibilitatea participanților să vadă cum se simt ceilalți, cum se comportă într-o situația dată Conferă un climat favorabil în care participanții pot explora probleme ce ar putea produce disconfort dacă sunt discutate în viața de zi cu zi Oferă participanților posibilități alternative de a rezolva noi probleme. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

JOCUL DE ROL – continuare Avantaje: Este stimulativ și distractiv Angajează atenția grupului Stimulează experiențele în lumea reală. De ce trebuie să ținem cont atunci când decidem să utilizăm un joc de rol: Un joc de rol este spontan, nu există un scenariu amănunțit de urmat Actorii trebuie să aibă o bună înțelegere a rolurilor După terminarea jocului de rol, actorii vor ieși din rolul respectiv. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Alegerea metodei de formare
CATEGORII DE OBIECTIVE ACTIVITĂȚI DE FORMARE ACTIVITĂȚI DE EVALUARE Fapte, informații Brainstorming, prezentări simple și interactive, activitate individuală, studiu de caz, diferite mijloace ajutătoare: audio-vizuale, mostre, etc. Examinare orală Examinare scrisă Abilități: Manuale Cognitive Interpersonale De comunicare De negociere Rezolvarea problemei Demonstrații, simulări, joc de rol, acvariu, piramida, grupuri de dezbatere, exercițiu de comunicare, etc. Observații ale prestațiilor Feed back Evaluări scrise generale, specifice Atitudini Discuții, joc de rol, exerciții având ca subiect valorile (în general, diferite categorii), tehnica bine/rău (pro/contra), exerciții de clarificare, enunțuri complete/ incomplete, etc. Indirect: prin observare Direct: feed back, diferite evaluări scrise 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Metode de formare Pornește de la ceea ce cursantul deja știe
CUM SE ÎNVAȚĂ CUNOȘTINȚELE Transmite numai ce cursantul are nevoie să știe Pornește de la ceea ce cursantul deja știe Utilizează toate resursele suplimentare posibile Procedează astfel încât procesul de învățare să fie participativ (activ) Utilizează mijloace vizuale Fă un rezumat și recapitulează des Verifică dacă procesul de învățare a avut loc. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Metode de formare CUM SE ÎNVAȚĂ ATITUDINILE Furnizează informația
Furnizează exemple sau modele Oferă posibilitatea unei experiențe directe Oferă posibilitatea de a discuta Furnizează și oferă posibilitatea unui joc de rol. CUM SE ÎNVAȚĂ ABILITĂȚILE Descrie abilitatea Demonstrează abilitatea Detemină-i pe cursanți să practice abilitatea: (i) pentru a fi sigur că participanții au înțeles, urmărește-i cum învață abilitatea pe alții (se pot utiliza liste de control); (ii) în mod ideal, teoria și practica merg împreună! 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Abilități de lucru în echipă
Echipa: este formată din doi sau mai mulți oameni care se grupează împreună pentru un țel sau un scop comun. Dinamica echipei: ansamblu de forțe care influențează direcția, poziția, deciziile unui grup în raport cu o activitate dată. De ce să lucrăm în echipă: Tu imi dai o idee, eu îți dau o idee și împreună avem două idei Crește viteza rezolvării problemelor Oferă o satisfacție socială Stimulează efortul fiecărui membru în parte Aduce împlinire profesională. Comunicare: cei 5 C – Clară, Convingătoare, Concisă, Completă, de Calitate. Bariere de comunicare: Cei care nu ascultă - Atotștiutorii, - Tipul nerăbdător - Personalități negative. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Abilități de lucru în echipă
Caracteristicile unui grup eficient: Conducere: cu cât este mai eficientă, cu atât sunt șanse să se atingă scopul propus Dăruiere: membrii vor lucra pentru același scop comun Atmosfera de lucru: să se inducă împlinirea sarcinilor Resursele: să permită grupului să își atingă scopurile Talentul să fie bine utilizat Lucrul în echipă: echipa să funcționeze ca o unitate. Roata dezvoltării echipei Stadiul 4 – apropiere matură Flexibilitate Deschidere Atmosferă suportivă Furnizează resurse Stadiul 1 – testare Politețe Impersonalitate Precauție Prudență Stadiul 3 – organizare Dezvoltarea abilităților Stabilirea procedurilor Stadiul 2 – interacțiune Controlul conflictelor Controlul oamenilor Dificultăți de opțiune Blocaje 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Roluri în echipă Membrii unei echipe își asumă diferite roluri, în funcție de înclinațiile, trăsăturile de personalitate și preferințele individuale, astfel încât ei ajung să acționeze complementar (R. M. Belbin). Omul de firmă: este conservator conștiincios, bun organizator. El are simț practic, este muncitor și disciplinat. Dă dovadă de flexibilitate. Dar este reticent față de ideile noi. Președintele. Este calm, încrezător și controlat. Nu are prejudecăți, este concentrat pe obiective, are un coeficient de inteligență normal și o creativitate scăzută. Modelatorul: este dinamic și comunicativ, o persoană activă care caută dificultățile și combate inerția. El este înclinat spre provocare. Nu are răbdare și se irită ușor. Improvizatorul: este serios, individualist și non-conformist. Este foarte imaginativ și un bun expert. Este o persoană cu capul în nori, lipsită de simț practic și de simțul protocolului. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Roluri în echipă Investigatorul: este extrovertit, entuziast și curios. Fiind o persoană comunicativă, el caută contactul uman. Explorează, are gust pentru provocări, dar își pierde interesul după fascinația inițială. Monitorul/ evaluatorul: este sobru, ne-emotiv și prudent. Are o judecată bună și este discret. Este o persoană încăpățânată și lipsită de inspirație. Are dificultăți să motiveze oamenii. Finalizatorul: este meticulos, ordonat și conștiincios. El are o putere mare de cuprindere și este un perfecționist care este atent la detalii și care se implică în activitatea lui. Lucrătorul în echipă: este sociabil și sensibil. Are spirit de echipă, este adaptabil, dar indecis în momente de criză. Eficacitatea echipei depinde de gradul de îndeplinire al rolurilor. Caracteristicile personale ale membrilor îi fac potriviți pentru unele roluri și le limitează șansele de a reuși în altele. Pentru succes, orice echipă are nevoie de un echilibru al rolurilor, respectiv o coerență între sarcinile atribuite și înclinația naturală a persoanei pentru un rol sau altul. În cazul în care rolurile asumate în mod natural de membri nu acoperă nevoile echipei, atunci este bine ca pentru rolul lipsă să se identifice persoana cea mai potrivită sau în ultimă instanță, cineva să fie <importat> în echipă. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Exercițiu practic – construirea echipei & roluri
Roluri preferate în echipă – Testul Belbin Completați chestionarul privind preferințele de comportament în cadrul echipei și discutați în grup rezultatele obținute. Pentru fiecare din întrebările următoare, distribuiți 10 puncte răspunsurilor care descriu cel mai bine comportamentul dvs. Nu este obligatoriu să punctați toate răspunsurile. Cel mai mare punctaj îl va primi răspunsul preferat . Întrebare Răspuns Punctaj I a, b, c,d, e, f, g, h II IV V VI VII 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Completați tabelul de mai jos cu punctajul atribuit fiecărui răspuns. Suma cea mai mare indică rolul preferat în cadrul echipei. Următoarele două scoruri sunt rolurile pe care vi le asumați în anumite situații specifice, când în cadrul grupului/ echipei este nevoie mai puțin de manifestarea rolului dvs. primordial. Cele mai scăzute scoruri sunt cele care indică posibile zone în care este nevoie de îmbunătățiri. Este indicat să se completeze eventualele goluri prin completarea echipei cu rolurile corespunzătoare. I G D F C A H E B II III IV V VI VII Total Rol Omul de firmă Preșe-dinte Modela-tor Improvi-zator Investi-gator Monitor/ evaluator Finaliza-tor Lucrător în echipă 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Rolul Caracteristici Contribuția în cadrul echipei Puncte slabe Omul de firmă Conservator – Disciplinat - De încredere Organizează – Aplică ideile în practică Uneori inflexibil – Se adaptează greu la situații noi - Indecis în momente de criză Președintele Matur - Sigur de sine - Înțelept Clarifică scopurile – Stabilește prioritățile – Morivează colaboratorii – Ia decizii Nu este foarte creativ Monitorul/ evaluatorul Conducător – Dominator - Dinamic Inițiază și găsește soluții pentru depășirea obstacolelor Își pierde repede cumpătul Improvizatorul Isteț - Imaginativ - Comportament neconvențional Generează idei îndrăznețe – Rezolvă probleme dificile Visător – Capacitate de comunicare redusă – Puțin capabil să conducă Investigatorul Entuziast – Curios – Comunicativ Explorează noi posibilități – Dezvoltă relații - Negociază Lipsă de tenacitate Evaluatorul Sobru – Inteligent – Obiectiv Identifică alternative – Apreciază corect concluziile Nu are imaginație – Nu are capacitate de motivare a colaboratorilor Finalizatorul Calm – Conștiincios – Ordonat Identifică erori – Urmărește încadrarea în termene și realizarea obiectivelor Negativist – Nu deleagă Lucrătorul în echipă Sociabil – Atent – Interesat de ceilalți Ascultă ordinele – Realizează sarcinile – Evită conflictele Nu deleagă – Intră ușor în panică 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Bibliografie Vintanu N., Educașia adulților, ed. EDPRA, București, 1998 Palos R., Sava S., Ungureanu D. (coordonatori), Educația adulților, ed. Polirom, Iași, 2007 Boeru I. (coord.), Introducere în educația adulților, ed. Fiat Lux, București, 1995 Dave R. H. (coord.), Fundamentele educației permanente, ed. Didactică și Pedagogică, București, 1991 Dumitru Al. I., Iordache M., Educația la vârsta adultă și elemente de management și marketing aplicate în educația adulților, ed. Eurostampa, Timișoara, 2002. 15/11/2018 Mihaela Vasilescu

Oficii înregistrate, Bonn și Eschborn, Germania
Implementat de În calitate de entitate federală, GIZ sprijină atingerea obiectivelor Guvernului Germaniei de cooperare internațională și dezvoltare durabilă. Publicat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH Oficii înregistrate, Bonn și Eschborn, Germania Proiectul ”Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” Chișinău, str. Bernardazzi 66 T F I Autori Proiect cofinanțat de În cooperare cu 15/11/2018 XXX

Implementat de Din numele 15/11/2018 XXX

Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic

Ähnliche Präsentationen

Präsentation zum Thema: "Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic"— Präsentation transkript:

Ähnliche Präsentationen

Über Projekt

Feedback

Anmelden

Anmeldung über soziales Netzwerk:

Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic

Ähnliche Präsentationen

Präsentation zum Thema: "Metode și tehnici de formare în educația adultului & Exercițiu practic"— Präsentation transkript:

Ähnliche Präsentationen

Über Projekt

Feedback