Cuprins Informaţii generale despre Germania

Cuprins Informaţii generale despre Germania
Clişee şi prejudecăţi româno-germane Standardele culturale germane Dimensiunile culturale ale românilor şi germanilor (analiză comparativă) Relaţiile cu germanii în context profesional şi particular Protecţia angajatului german: “Mitbestimmung”, “Betriebsrat”, sindicate Structura preţurilor şi veniturilor în Germania Diverse Jonathan Oprean - ROlingua

Imaginea României – rezultatul subiectivismului mediatic
Negativă: Copii orfani şi “aurolaci” Sărăcie absolută, lipsă apă, încălzire, curent, alimente (în contradicţie: METRO RO cea mai mare rata de creştere din UE!) Transilvania = Dracula şi vampiri Ceauşescu = “Vampirul roşu” Securitate Mafia şi corupţia “Valahia” – pustietate si singuratate Români în GER: spărgători de case, jefuitori de bănci, falsificatori de automate bancare, cerşetori, copii prostituaţi, pseudoazilanţi Pozitivă: O-Zone/Haiducii – “Dragostea din tei”, Alexandra Maria Lara – Femeia Anului 2004 Jonathan Oprean - ROlingua

Mai în glumă, mai în serios:
Ce zic... despre germani ...românii (exagerat de) corecţi („Ein Mann, ein Wort“), serioşi, îndoctrinaţi, calmi - deci plictisitori, siguri de sine, buni profesionişti, punctuali, civilizaţi, conştincioşi, amabili, dominanţi, aroganţi, dar se pot transpune uşor în situaţia partnerului de afaceri, dacă aceasta serveşte “scopului”! ...belgienii Nu s-ar sătura niciodată (din toate nu câte puţin, ci cât se poate de mult), vin la noi întotdeauna neinvitaţi ...danezii Le place să facă lucruri “interzise” (să ridice castele de nisip pe malul mării, să depăşească viteza unde e permis, să înceapă tot felul de războaie modiale şi apoi să le piardă) ...englezii „Krauts“ (vărzari): băutori neurotici de bere, grăsani şi fără simţul umorului, eficienţi, aroganţi, periculos de instabili dpdv psihologic ...francezii Meditativi şi la un pahar de bere, enervează toată lumea cu simţul lor ecologic ...olandezii Aroganţi, graşi şi supuşi autorităţilor. Câştigă la fotbal numai fiindcă au noroc ...italienii Harnici, buni afacerişti, mult prea bine organizaţi pentru a fi şi simpatici; turişti brutali ...austriecii “Piefke” (= gură-mare, lăudăros): birocratici, stângaci, lipsiţi de eleganţă (costum de gală cu şosete albe), zgomotoşi, nebuni după sandale ...polonezii Zgomotoşi şi deseori aroganţi. Lipsiţi de imaginaţie şi spontaneitate. Nimic nu merge la ei fără reguli şi norme ...spaniolii Cap pătrat, dar bere bună; ar merge şi la teatru în sandale cu şosete albe Jonathan Oprean - ROlingua

Ce găseşte germanul la el însuşi că este...
Percepţia germanului despre sine Ce găseşte germanul la el însuşi că este... ...POZITIV ...NEGATIV punctualitatea (quasi) incoruptibilitatea ambiţios, funcţional sportiv, sănătos preţuirea familiei dragostea de animale spiritul caritabil rapiditatea şi eficienţa ordinea şi disciplina axare pe performanţă zelul dorinţa de a învăţa toată viaţa vacanţele posibile oriunde în lume datoria pe prim plan ore suplimentare fără comentarii nesociabil lipsa simţului umorului rezistenţa slabă la băutură exploatarea fără scrupule a drepturilor sociale lipsa atenţiei acordate copiilor raţionalismul invidia pe străinii care beneficiază de aceleaşi drepturi izolarea/asigurarea exagerată a proprietăţii private (casă, maşină) lipsa unei culturi culinare tendinţa neurotică de a reclama orice Jonathan Oprean - ROlingua

Românii şi germanii Românii Germanii emoţionali, personali, omenoşi
raţionali, obiectivi, reci plăcerea de a improviza orice Genial improvizat... plăcerea de a organiza totul perfect perfect planificat! simultaniteitate (percepţie policromă timp) constructivitate (percepţie monocromă timp) evitare conflicte („feminitate“) abordare directă conflicte („masculinitate“) oscilanţi, nesiguri siguri de sine, stabili ierarhii rigide ierarhii funcţionale stil de comunicare- “High context” e important cum spui ceea ce ai de spus: indirect, implicit, tangent la problemă, reformulat, interpretabil, preferă “Tăcerea e de aur” stil de comunicare - “Low context” “Ce-i în guşă-i şi-n căpuşă!” – direct, concret, explicit, câteodată jignitor, nu lasă loc nici unei interpretări sfera profesională se suprapune peste cea particulară sfera profesională clar delimitată de viaţa particulară indiferenţa, “ura” faţă de reguli şi norme regulile şi structurile au importanţă prioritară Jonathan Oprean - ROlingua

Standardele culturale germane
Definiţie Istoric Standardele culturale germane Raţionalitatea Respectul faţă legi şi structuri Autocontrolul conştientizat şi minimizarea riscurilor Punctualitatea germană Sfera publică şi sfera privată „Low context“ – stilul direct şi nediplomatic de comunicare Individualismul Jonathan Oprean - ROlingua

Standardele culturale
Istoric Benedictismul (“Ora et labora”) – ordin monahal catolic (sec. VI) Iluminismul (abordarea intelectuală a vieţii) – sec. XVIII Protestantismul – sec. XVI suprimarea emoţionalului şi iraţionalului din sacral lipsa obiectelor de cult, jertfelor spirituale în relaţia cu Dumnezeu lipseşte elementul pasional (vezi ortodoxism) Luteranismul: separarea vieţii spirituale de sfera materială Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane: statul= protector faţă de Roma “Ministatalismul” (sec. XIII-XIX): 360 de ministate suverane după 1648 structuri sociale invariabile, absolutiste imobilitate individ -> lipsa necesităţii de a se adapta permanent unei noi colectivităţi -> orizont redus Războiul de 30 de ani ( ): haos, anarhie, samavolnicie ->reacţie: ordine şi disc. Absolutismul “ministatal” -> geneza birocraţiei germane Militarismul (după 1871) -> Prusia exportă birocraţia în tot imperiul Filozofia germană (Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Freud) Perioada postbelică (şoc existenţial -> luciditatea ia locul entuziasmului şi patosului (pronazist) -> renaşterea economică = refulare în materialism/raţional a emoţionalului suprimat “Nu contează unde munceşti, oriunde te-ai afla trebuie să-ţi faci datoria zilnic în mod impersonal, raţional, corect şi neafectiv” (Pross, H., Was ist heute deutsch?) Jonathan Oprean - ROlingua

1. Raţionalitatea Rol dominant şi central în viaţa profesională, influenţează direct stilul de comunicare Germanii văzuţi de... sunt... români, ruşi, brazilieni buni specialişti, competenţi fiecare în domeniul lui englezi foarte strict specializaţi maghiari, spanioli analişti “la rece” – logica primează sentimentelor, indulgenţei şi compasiunii români, englezi logici, raţionali, obiectivitatea mai importantă decât un simţ dezvoltat pentru afaceri francezi, români, maghiari zgârciţi, oameni cu vederi înguste, economi Jonathan Oprean - ROlingua

1. Raţionalitatea În prim plan: “afacerea” -> costuri, rentabilitate, profit Pe plan secundar: climatul social, nivelul emoţional Rolul şi competenţa partenerului corespunde aşteptărilor = bună colaborare Un comportament raţional = adevărat profesionalism “Komm zur Sache!”, “Bleib bei der Sache!” (la subiect) Exemplu: un coleg revenit din RO aduce mici cadouri...->inutil, penibil? Exemplu: un englez laudă echipa romano-germană pentru orele suplimentare de sâmbătă... -> RO mulţumesc, GER rămân uimiţi “E normal, ne-am facut doar datoria!” Lauda = exagerare inutilă Exemplu: dupa un seminar in GER doar o aluzie involuntară = indiciu + amabilităţi: acceptate cu plăcere, dar nu sunt necesare nivelul raţional: domină relaţiile de muncă baza pe care colaborază colegii: rol şi competenţe clar definite nivelul emoţional: absolut dispensabil şeful: timp numai pentru întâlniri, planuri, structuri, alte responsabilităţi soluţia la orice probleme: bazată pe raţionalism -> stil participativ de conducere , de la egal la egal (argumente raţionale, convingătoare) Exemplu: maşina de serviciu DG subsidiară/DG grup (Volvo/Ford) Jonathan Oprean - ROlingua

1. Raţionalitatea Stilul de comunicare Scurt, la obiect, explicit
Fără pierdere de timp (“să vorbim discuţii?”) Scuzele neplauzibile şi “datul cu părerea” creează unui GER impresia de neprofesionist Pentru a convinge un GER: date concrete, clare, reale, argumente cuantificabile GER: critici directe, jignitoare, fără milă şi respect faţă cel care a comis o eroare -> e vorba doar de “afacere” şi de nimic personal! “De la un profesionist (raţionalist!) mă aştept să putem controversa la obiect, fără să ia nimic în nume personal” Emoţiile ţinute sub control -> discuţiile cu GER par plictisitoare Small talk: enervant, pierdere de timp, lucru fără scop Jonathan Oprean - ROlingua

1. Raţionalitatea Avantaje:
obiectivele sunt urmărite cu consecvenţă, stringenţă şi prioritate şansa de a eşua este minimă tot ce ar putea deranja (stări emoţionale de moment) este ţinut sub control Dezavantaje: impresia creeată (duritate, răceală, severitate) afectează în plan emoţional partenerul de afaceri -> eşec afacere Concluzie: şi GER au emotii, sentimente, bucurii şi necazuri, dar la un bun profesionist acestea sunt suprimate de raţional în mod subconştient şi automatizat, în favoarea bunului mers al “afacerii”! Jonathan Oprean - ROlingua

2. Respectul faţă legi şi structuri
Germanii văzuţi de... sunt... brazilieni, ruşi, polonezi organizaţi, ordonaţi, minuţioşi, controlaţi cehi, polonezi, români reguli şi instrucţiuni peste tot englezi, suedezi, maghiari birocratici români, italieni, polonezi lipsiţi de creativitate şi ingeniozitate italieni, cehi, maghiari calculaţi, previzibili, plictisitori francezi, asiatici, spanioli îi corectează tot timpul pe ceilalţi, dau impresia că ştiu totul australieni, români, francezi, englezi, belgieni, olandezi mari ecologişti, campioni mondiali în colectarea şi separarea exactă a deşeurilor menajere francezi, indieni, spanioli încăpăţânaţi, inflexibili, se opun unor noi idei Jonathan Oprean - ROlingua

reglementare excesivă a activităţilor din firmă (regulamente de ordine interioară, instrucţiuni, norme, reguli, proceduri) Exemplu: Betriebsverfassungsgesetz, EBR (consiliul de personal) la origine: breslele meşteşugăreşti medievale, ->“Meisterbetrieb” existenţa, numărul şi acceptanţa acestor normative = marea diferenţă faţă de alte culturi antreprenoriale Fiscalitatea (70% din literatura mondială de specialitate = lb. germană, 60 tipuri de impozite şi taxe, de legi şi regulamente de aplicare, dispoziţii de simplificare) (Regensteuer!, editura C.H. Beck) DIN = norme ( proiecte de normă) care reglementează detailat toate produsele <= consens între industrie şi guvern (din 1917) angajaţii se obligă tacit să respecte toate regulile s+r reduc libertatea de acţiune, flexibilitatea, spontaneitatea în decizii => iniţiativă privată slabă, obstrucţionată (şi de sistemul bancar) – teama de a nu cunoaşte şi deci de a încălca regulile împiedică “privatizarea” micului întreprinzător -> Exemplu: “Ich-AG” contractul scris preferat oricărei înţelegeri verbale (şi în familie) -> Exemplu: „Ehevertrag“ = contractul conjugal (Gütertrennung - partaj, Zugewinngemeinschaft – beneficiu comun) Jonathan Oprean - ROlingua

Obsesia organizării perfecte planuri, structuri, sisteme, organigrame, standarde, norme -> atingerea obiectivului fără “incidente pe parcurs” nu se lasă nimic la voia întâmplării, nu se riscă nimic (“Vorher schlau, als nachher klüger“) responsabilităţi clare: experţi şi responsabili pentru fiecare activitate separat, fără interf. => proces decizional lent (se iau toate eventualităţile în calcul, se ţin şedinţe se întocmesc procese verbale) în contact cu străinii şi mai accentuat Perfecţionismul şi minuţiozitatea planuri exacte şi detailate surse de erori eliminate preventiv pregătire minuţioasă şedinţe şi negocieri în producţie: pentru 100% exactitate, precizie, calitate -> respectare 100% norme date Exemplu: proiect traducere documentaţie licitaţie (reclamaţie: semne “...”) în chestiuni financiare (colegi, particular) : împărţire exactă şi corectă (“nemţeşte”) a cheltuielilor Exemplu: masa protocol la restaurant în RO, bacşiş (exact cât?) Exemplu: “Haushaltsbuch” în familie –> vezi pag. urm. Jonathan Oprean - ROlingua

Perfecţionism, minuţiozitate şi obsesia organizării perfecte Exemplu: “Haushaltsbuch” – registrul contabil al familiei Jonathan Oprean - ROlingua

Avantaje: - un sistem bine conceput şi implementat -> rezultate excelente Dezavantaje: plan odată întocmit = busolă -> respectare strictă, orientare exactă după plan. Intervin lucruri neprevăzute: panică şi dezorientare (lipsă de imaginaţie, spontaneitate) ->nou plan grad înalt de birocratizare în firme ->flexibilitate mică, reticenţă/teamă faţă de noi angajamente pe pieţe externe. Exemplu: băncile GER în RO structuri şi sisteme odată concepute -> greu de actualizat, adaptat la noua situaţie “ochelari de cal” Exemplu: autostrada congestionată pe zeci de km loialitatea faţă de legi şi regulamente = teama de a nu risca nimic “Better to safe than to be sorry” extrem: drepturi cuvenite exploatate la maxim, fără nici o jenă şi remuşcare Exemplu: 1) ajutorul social, 2) candidatul insistent -> scop: dovada discriminare 3) în producţie: şef desfacere (GER)/şefă aprovizionare (RO) cere 4000 cutii carton in 24 ore (contract !) Jonathan Oprean - ROlingua

3. Autocontrolul şi minimizarea riscurilor
Germanii văzuţi de... sunt... englezi, francezi, români par relaxaţi şi destinşi, nu râd decât rareori, foarte sobri, exagerează orice problemă români, cehi, maghiari, polonezi temeinici, harnici, precişi, nu admit greşeli (dacă apar ei sunt primii care le cauză) români, cehi, italieni, polonezi disciplinaţi, rigizi, supuşi normelor, standardelor şi legilor italieni, cehi, maghiari supuşi şi autoritari polonezi, bulgari, români serioşi şi plini de responsabilitate, aşteaptă acelaşi lucru de la toată lumea indieni, japonezi nervoşi şi supărăcioşi dacă apar abateri de la plan finlandezi, cehi, polonezi autocritici, îşi caută tot timpul la sine un “nod în papură”, dominaţi de sentimentul de vină din RM II spanioli copiii sunt foarte independenţi de familie Jonathan Oprean - ROlingua

“Pflichtgefühl“ – simţul datoriei foarte dezvoltat seriozitate = respectarea tuturor regulilor şi indentificarea absolută cu datoria Exemplu: semafor pietoni autocontrol conştientizat => încredere absolută în toţi factorii implicaţi atenţionarea ostentativă a celor care încalcă regulile “sistemului” (în scop didactic şi preventiv) Exemplu: vecina şi curăţenia din zona verde odată planul întocmit în scris = ca şi realizat, se presupune că toţi îl vor respecta “Planung” – planificarea: element cheie al sferei profesionale ŞI personale “planul cincinal” – invenţie germană ? cu planificarea se pierde mai mult timp decât cu realizarea planului! minimizarea riscurilor-> planificarea exactă a viitorului, vezi UAI (Hofstede) Exemplu: “Familienplanung” = planul familial (număr copii, la ce interval, ce contracte de asigurare pe viaţă, plan inscriere la creşă/gradiniţă/şcoală cu mulţi ani înainte) Exemplu: control vamă (“Aveţi ceva de declarat?”) Exemplu: renegociere contract Exemplu: preţurile negociabile în comerţ (2004) Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări Luaţi în serios structurile şi regulile germanilor => reputaţie bună în rândul colegilor Dacă nu sunteţi sigur pe un anumit lucru: întrebaţi întotdeauna! => respect faţă de dvs. ca persoană conştincioasă, angajat motivat şi interesat Nu ascundeţi şefului GER problemele apărute, în speranţa că se vor rezolva de la sine. El vede în aceasta un semn că nu vă luaţi în serios sarcinile asumate şi nu că v-a fost teamă să nu daţi dovadă de slăbiciune sau incompetenţă LUAŢI INIŢIATIVA! Soluţii! Nu vă daţi acordul într-o problemă sau nu stabiliţi termene pe care nu le puteţi respecta! Orice acord dat unui GER e considerat absolut obligatoriu. În caz contrar -> neseriozitate (grav!) Anunţaţi imediat când “nu merge ceva”! GER vrea să afle din timp pentru a reacţiona corespunzător şi a-şi reface planurile Clarificaţi până în cel mai mic detaliu orice sarcină care vi s-a atribuit de un GER Jonathan Oprean - ROlingua

4. Punctualitatea germană
Germanii văzuţi de... sunt/au... polonezi, francezi, români punctuali, au nevoie de agendă pentru orice nimic, agenda le dictează viaţa români, maghiari, polonezi, turci puţină spontaneitate, ospitalieri numai cu programare din timp australieni, indieni muncesc consecutiv, nu fac două lucruri de-odată italieni, cehi, maghiari program foarte scurt de lucru mexicani, cehi, polonezi îşi programează complet şi timpul liber, ocupaţi tot timpul indieni, japonezi, americani concediu lung, pauzele şi sfârşitul programului sunt sfinte Jonathan Oprean - ROlingua

Nu subestimaţi importanţa orei stabilite pentru o întâlnire! 5 ‘ = târziu, impresie negativă, poziţie dezavantajoasă în negocieri 15 ‘ = numai în cazuri excepţionale, justificate f. plauzibil (in GER: autostrada congestionată, pierdut legatură avion/tren) Reţineţi: partenerul GER apare oricum cu 10’-15’ înaintea orei stabilite! În caz de întârziere: sunaţi din timp partenerul german AGENDA -> întâlnirile/termenele se planifică cu mult imp înainte dacă se stabilesc telefonic: cu cca. 1-2 săptămâni înainte Exemplu: asociaţie BDÜ dacă se stabilesc în scris (mail): cu cca. 1 lună înainte Exemplu: GER trimte colegilor un tabel cu deplasări (1/2 an) Exemplu: GER solicită pe 7 ianuarie o întrevedere pe 18 mai... Orele preferate: / Vineri după ora nerecomandabil! “In Urlaub”, “Werksferien”: vacanţe în care nu se stabilesc întâlniri: iulie, august, Crăciun, Paşti Schimbarea orei/locului: cu 1 zi înainte, justificare! “Toţi nemţii poartă ceas, dar nici unul n-are timp!” (IT-ist din India) Jonathan Oprean - ROlingua

Avantaje: stilul linear de abordare consecutivă a sarcinilor => concentrare maximă pe un singur lucru şi rezultate optime Dezavantaje: flexibilitate redusă, dificultăţi majore când termenele nu pot fi respectate -> panică şi nervozitate, teama de a nu “demonta” întreg sistemul lipsa cronică a timpului Cuvinte-cheie: “TERMINE”, “STRESS” “KEINE ZEIT” (Google: 1,4 mil.) “FEIERABEND” (Google: 400 mii) Stresul: scuza acceptată întotdeauna “Keine Zeit”  pretext, fără subînţeles Jonathan Oprean - ROlingua

5. Sfera publică şi sfera privată
în public = om raţional / în viaţa personală = om emoţional (familia = debuşeu) “La serviciu un om, acasă altul” Politica şi religia = sferă publică / sferă privată Exemplu: dezinteresul faţă de sfera privată a politicienilor hiperimplicare în rol profesional Feierabend -> “Do not disturb after work!” O nouă modă: “After work party” coleg = coleg de serviciu ! coleg amabil  amic Exemplu: consultant la firma X (2004) privat/serviciu = ori copii, ori carieră (diferente est-vest/pensii) siguranţa de sine (aroganţa) în meserie  mândrie naţionlă trecutul (nazist) -> sentiment permanent de vinovăţie. Nesiguranţă! Exemplu: seminar noiembrie 2004 (drapelul) Jonathan Oprean - ROlingua

Avantaje: lipsa “perturbaţiilor” emotive => eficienţă sporită în muncă concentrare şi atenţie focalizată asupra sarcinilor asumate Dezavantaje sistemul este foarte dur pentru cei care nu au posibilitatea unui debuşeu/compensaţii emoţionale în familie Exemplu: adaptarea dificilă a românilor în GER “dubla personalitate” interpretată de un străin ca duplicitate, falsitate, ipocrizie -> afectează integrarea străinilor în sistem Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice nu uitaţi că GER  robot răceala nu vi se adresează personal! (vezi “raţionalitate”) răbdare în orice relaţie personală luaţi iniţiativa în relaţiile personale, încercaţi întâi în sfera privata (sala sport, meci de fotbal, club de afaceri) obişnuţi-vă să vă prezentaţi problemele în cadrul rezervat: meeting, AGA, etc. (altfel nu vor fi luate în serios sau nu vor fi reţinute) Jonathan Oprean - ROlingua

Istoric după cele 2 războaie mondiale -> condamnarea morală a vieţii publice şi politice reacţie: retragere în sfera privata ca expresie a umilinţei şi a dorinţei de a-şi împăca conştiinţa cu cele petrecute => problema identităţii naţionale noţiunea ”mândrie naţională” = dezavuată Exemplu: seminar training intercultural in GER (drapel) Jonathan Oprean - ROlingua

6. Low context stilul direct şi nediplomatic de comunicare
Văzuţi de... germanii (sunt/au...) francezi, români lipsiţi de autoironie şi umor turci, spanioli, bulgari, americani direcţi, clari, oneşti, corecţi, nediplomatici spanioli critică direct cehi, români predictibili, calculaţi, transparenţi maghiari, cehi, brazilieni lipsiţi de simţul umorului, rareori sarcastici, iau orice glumă de bună polonezi, spanioli, indieni vor totul în scris, hârtia ţine locul vorbelor Jonathan Oprean - ROlingua

“Cei în guşă-i şi-n căpuşă!” Nu contează cum spui, ci ce spui “low context” : direct, fără “complicaţii”, la obiect vorbesc fără subînţeles nu se gândesc că ar putea jigni -> abordează la nivel raţional nu personal! nu stăpânesc “arta” pretextelor sau a mesajelor “codificate” (presupun onestitate în relaţii interumane indubitabile) nu lasă loc interpretărilor, stil precis, exact şi clar se aşteaptă la informaţii clare şi explicite, în cadrul rezervat nu obişnuiesc să citească printre rânduri nu înregistrează aluziile şi nu le folosesc Exemplu: un pulover nou Exemplu: meeting româno-german (reacţie imediată = “Zi ca ei şi fă ca tine!”, comentarii = imediat după şedinţă, în final = o adresă cu puncte critice; reacţie GER = consternare) Exemplu: formula de invitaţie la masă “Sie sind eingeladen!” (nota) Jonathan Oprean - ROlingua

Avantaje: adaptare uşoară la acest stil pentru străinii obişnuiţi cu un “high context” eficienţă, claritate, pierdere de timp = 0 permite o apreciere clară a intenţiilor celuilalt Dezavantaje: stilul e perceput ca arogant, jignitor, fără respect faţă de sentimentele altora pune persoana criticată direct în situaţii penibile => caracterizare incorectă a performanţelor angajatului! interlocutorul surprins se blochează şi respinge dialogul lipsa de umor (aluzii, bancuri, parabole). Umor-> rezervat pentru sfera privată Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări: Formulaţi explicit, în cuvinte, tot ce vreţi să spuneţi. GER nu cunoaşte alte canale de informare, nu va încerca să ghicească intenţia dvs. Nu vă comportaţi în nici un caz reţinut într-un dialog. Curaj! Spuneţi pe şleau tot ce aveţi de gând! Dacă sunteţi criticat, n-o luaţi în nume personal! Dimpotrivă, GER îşi doreşte un dialog constructiv şi vă apreciază dacă participaţi activ la discuţii (dar rămâneţi la obiect) Nu încercaţi să vă formulaţi frazele foarte complicat sau extrem de politicos (în sensul înţeles la români) -> nu se înregistrează, indiciu pentru un neprofesionist Exemplu: conferinţele economice ro-ger Răspundeţi cu un “NU!” clar atunci când nu sunteţi de acord cu ceva (un “poate/probabil” vă poate crea dificultăţi mai târziu) Dacă un termen nu poate fi respectat, spuneţi de la început. Altfel GER se va şi vă va pune ulterior într-o situaţie mult mai penibilă, criticându-vă masiv Discuţiile contradictorii sunt preferate oricărui acord tacit (= lipsă de iniţitivă) Lăsaţi pretextele proaste la o parte! Veţi fi considerat evtl. diletant, mai rău: mincinos Jonathan Oprean - ROlingua

7. Individualismul Văzuţi de... germanii (sunt/au...) spanioli, turci
tinerii încep foarte devreme o viaţă independentă cehi, români, italieni familia nu est atât de importantă, contacte rare între membrii familiei americani simţ comunitar foarte dezvoltat (grupări, asociaţii, cluburi) japonezi o grămadă de chei cu care încuie tot ce posedă Jonathan Oprean - ROlingua

7. Individualismul copiii sunt învăţaţi de mici să-şi spună propria părere, să se descurce singuri copiii părăsesc foarte devreme căminul părintesc -> independenţă financiară chiar şi în familie: respect faţă de sfera privată a celuilalt deseori au chiar şi soţii conturi separate şi îşi împart exact cheltuielile din gospodărie persoanele în vârstă, care necesită îngrijire, sunt deseori trimise în cămine de bătrâni (“Pflegeversicherung”!) a cere ajutor într-o societate în care contează numai performanţa -> slăbiciune personală problema demografică actuală: numărul mare de celibatari! idealul managerului german: o echipă în care subalternii lucrează independent şi îşi asumă răspunderea pentru sarcinile primite independenţa managerului protecţia oferită de grupările de interese (reţeaua de “p.c.r.”) nu este absolut necesară în sfera publică şi privată (majoritatea problemelor se rezolvă fără relaţii!) angajările se fac de obicei fără “recomandarea” unei rude din firmă Exemplu: inginerul rus în firma germană (consternat de numărul mic angajaţi înrudiţi– soţi, fraţi, nepoţi, veri, etc...) Jonathan Oprean - ROlingua

Dimensiunile culturale (Hofstede)
Cultura nr. 1: cultura în sensul restrâns al cuvântului (artele plastice, muzica, nivelul de educaţie/civilizaţie) Cultura nr. 2: (“software of the mind”) : modul în care membrii unei civilizaţii sunt “programaţi” mental. Cuprinde pe lângă sfera spirituală şi aspecte mai “lumeşti” , practice: - cum ne manifestăm sentimentele - cum ne salutăm - cum ne comportăm în societatel, la serviciu şi acasă - ce şi cum mâncăm - etc, etc. Factorii care “progamează” mental individul: - mediul social - experienţa de viaţă Jonathan Oprean - ROlingua

Dimensiunile culturale (Hofstede)
Cele 5 dimensiuni culturale ale lui Hofstede Intensitatea puterii, indicele distanţării de putere PDI (Power Distance Index) Individualism / colectivism IDV (Individualism/Collectivism) Masculinitate / femininitate MAS (Masculinity/Femininity) Toleranţa faţă de incertitudini UAI (Uncertainty Avoidance Index) Orientarea pe termen lung LTO (Long Term Orientation) Jonathan Oprean - ROlingua

Intensitatea puterii (PDI)
Intensitatea puterii = gradul de dependenţă faţă de putere, nivelul de centralizare al autoritatii, intensitatea autocratismului managerial. Comportamental: PDI mare = subordonaţii tind spre o relaţie de dependenţă/indiferenţă faţă de şefi -> management autoritar PDI mic = superiorii incurajeaza apropierea faţă de “putere”, -> management consultativ, cooperativ; Intensitate mică (Germania) Intensitate mare (România) Subalternii au libertăţi mari de decizie, acţionează în mod independent şi responsabil Personalul se aşteaptă să fie consultat în procesul decizional (vezi “Mitbestimmung / Betriebsverfassungsgesetz”) Şeful ideal -> este cel mai ingenios democrat Diferenţe acceptabile de salariu în structurile ierarhice (mai puţin top management!) Sunt condamnate orice privilegii şi simboluri ale poziţiei sociale rezultate din importanţa funcţiei Dependenţa subalternului de superior Subalternii aşteaptă instrucţiuni de la şef Subalternii se tem să ia decizii, sunt reţinuţi Subalternul este foarte depedent de şef, nu i se permite (aproape) nici o libertate decizională Şeful considerat ori “părinte atotştiutor”, ori “dictator”, dar este acceptat în ambele cazuri! Diferenţe mari de salarizare în aceeaşi organigramă Distanţă emoţională mare între subalterni şi şefi Managerii îşi doresc privilegii şi o poziţie socială aparte Intensitate mică: Austria (11), Israel (13), Danemarca (18), SUA (40) Intensitate mare: Rusia (93), Europa de sud, America de sud, Malaiezia (104) Jonathan Oprean - ROlingua

Individualism vs. colectivism (IDV)
Expresia relaţiei dintre individ si grup. Colectivism (ex. Japonia): implicare morala individ Individualism: se urmăreşte obtinerea de avantaje personale, se exploateaza oportunitatile pentru atingerea propriului scop. Grupul : rol important. HR = investiţie, care trebuie susţinută (formare continuă, cursuri, seminare, incentives) Individualismul (Germania) Colectivismul (România) Omul trăieşte pentru a se îngriji numai de sine şi de familia sa Individul se identifică numai cu sine însuşi Exprimarea opiniei critice/personale = corectitudine Stil comunicare low context Depăşirea limitelor = autovinovăţie şi pierderea respectului faţă de sine Scopul educaţiei: cum se învaţă ceva? Diplomele aduc avantaje materiale şi/sau măresc respectul faţă de sine Raport patron-angajat: contract care garantează avantaje reciproce La angajarea şi promovarea personalului trebuie să se ţină cont numai de competenţă Management= managementul indivizilor Datoria are prioritate în faţa relaţiilor Oamenii se nasc în familii şi colectivităţi pe care continuă să le protejeze toată viaţa Omul se identifică cu colectivitatea în care trăieşte Armonia primează, conflictele directe se evită Stil comunicare high context Depăşirea limitelor = jenă şi pierderea reputaţiei în societate Scopul educaţiei: cum se face ceva? Diplomele deschid accesul spre grupări cu o poziţie socială mai înaltă Raport patron-angajat: bazat pe principii morale, ca în familie La angajarea şi promovarea personalului se ţine cont de apartenenţa sa la un grup/reţea de relaţii Management = managementul colectivităţilor Relaţiile au prioritate în faţa datoriei Societăţi individualiste: SUA (91), Australia (90) ... Societăţi colectiviste: America centrală (6-15), Orientul îndepărtat (15-20), ... Jonathan Oprean - ROlingua

Toleranţa faţă de incertitudini (UAI)
Tendinţa unei societăţi de a evita sau nu riscurile, situaţiile ambigue, incerte. Progresul tehnic, normele şi ritualurile civile, teoriile filozofice ale societăţii sunt destinate reducerii riscurilor potenţiale. Culturile cu UAI mare tolerează mai uşor noul. UAI mic: nu acceptă exprimarea în public a emoţiilor şi agresivităţii. Disponibilitate redusă de a-şi asuma riscuri. Toleranţă mică faţă de incertitudini (Germania) Toleranţă mare faţă de incertitudini (România) Incertitudinile vieţii sunt considerate ca o ameninţare continuă, care trebuie combătută preventiv Stres permanent, sentiment subiectiv de teamă Agresiunile şi emoţiile trebuie ţinute sub control Numai riscurile calculabile sunt acceptate, teamă de necunoscut Orice lucru nou e şi periculos Cursanţii îşi doresc la seminar metode didactice bine structurate şi răspunsuri exacte şi clare Trainerul trebuie să dea un răspuns la toate Afinitate emoţională faţă de orice reguli şi structuri, chiar dacă ele nu funcţionează niciodată Time is money Dorinţa permanentă de a fi activ, de a munci din greu din autoconstrângere Precizia şi punctualitatea sunt trăsături “genetice” Suprimarea oricăror tendinţe de abatere de la normele comportamentale, rezistenţa faţă de nou Motivarea personalului prin intensificarea sentimentului de siguranţă şi prin aprecierea personală Incertitudinile (nesiguranţa zilei de mâine) este un fenomen normal în viaţă. Stres redus, sentiment subiectiv de linişte interioară (= împăcare cu destinul, fatalism, “Miorita”) Se poate da frâu liber agresiunilor şi emoţiilor fără a cădea în dizgraţie Se acceptă şi situaţiile riscante imprevizibile Lucrurile noi sunt ciudate, dar nu ascund neaparat pericole Cursanţii îşi doresc la seminar discuţii fructuoase, necoordonate (open end) şi “nedirijate” Trainerul poate da şi “din umeri” la unele întrebări Nu se acceptă decât regulile strict necesare Timpul nu are decât o valoare orientativă Munca asiduă acceptată emoţional numai când e necesar (“Oameni suntem, nu cămile”) Precizia şi punctualitatea nu sunt înnăscute, trebuie învăţate Toleranţă faţă de principii şi norme comportamentale noi sau de altă natură Motivarea angajatului cu precădere prin avantaje materiale/financiare UAI mare: Grecia (112), Portugalia (101), America Centrală UAI mic: Singapore (8), Ţările scandinave (25-30) Germania: 64; România: 22 Jonathan Oprean - ROlingua

Masculinitate vs. feminitate (MAS)
Gradul de diferenţiere a rolulilor pe sexe în viaţa cotidiană. In societatile masculine primează: profit, recunoastere, realizare personală, atitudine provocatoare. In societatile feminine rolurile sunt mai putin diferentiate. Primează: nevoile sociale, relatiile bune cu ceilalţi, un climat plăcut la locul de muncă, siguranţa serviciului. Masculinitate Feminitate în societate primează avantajele materiale şi succesul profesional banii şi lucrurile sunt cele mai importante simpatie pentru cel mai tare greşeli = catastrofe Trăiesc ca să muncească Mangeri autoritari, conduc intuitiv Competiţie între colegii de muncă, locul I în societate primează grija faţă de aproapele tău şi respectarea tradiţiilor omul şi relaţiile interpersonale sunt cele mai importante simpatie faţă de cel slab greşelile sunt omeneşti Muncesc ca să trăiască Managerii conduc pe bază de consens Societăţi “masculine”: Japonia (95), Austria (77), Italia (70) Societăţi “feminine”: Suedia (5), Danemarca (16), Olanda (14) Jonathan Oprean - ROlingua

Orientarea pe termen lung (LTO)
Exprimă gradul în care o societate acceptă sau nu acceptă tradiţionalismul. Societăţi orientate pe termen lung: tradiţionaliste, rezultatele din viitor trebuie să corespundă eforturilor actuale. Pentru luarea deciziilor în investiţii şi afaceri au nevoie de mult mai mult timp. Societăţi orientate pe termen scurt: dispuse să accepte frecvent schimbarea, trăiesc “de azi pe mâine”, flexibilitate şi spontaneitate în procesul decizional, tradiţia nu reprezintă un impediment în calea schimbării Orientarea pe termen scurt (modernism) Orientarea pe termen lung (tradiţionalism) Adaptarea tradiţiilor la condiţiile actuale Respect condiţionat faţă de obligaţiile poziţiei sociale Economii reduse, bani puţini pentru investiţii “Hainele fac omul” Dispuşi să se subordoneze unui anumit ţel Nerăbdători să obţină rezultate imediate Respectarea tradiţiilor Respect necondiţionat faţă de obligaţiile poziţiei sociale Economie de resurse (financiare, energetice, etc.) Fonduri de economii maro, resurse suficiente pentru investiţii Adevărul este cel mai important lucru Respectul faţă de virtuţi Perseverenţă în realizarea obiectivelor Societăţi cu orientare pe termen scurt: Pakistan (0), Africa (16), ... Societăţi cu orientare pe termen lung: Orientul îndepărtat Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice Conversaţia cu germanii
“Small talk” : nu se dă importanţă în relaţiile de serviciu Nu exageraţi cu complimente prea galante -> provoacă nedumeriri, situaţii penibile, jenante Lauda din partea unui superior: apreciată, dar nu obligatorie La “Wie geht es Ihnen?” = Ce mai faceţi? -> aşteptaţi răspuns detailat “Sie” (dvs.) uzual între colegi şi după zeci de ani (= ierarhie instituţională, păstrarea distanţei emoţionale şi psihologice) deseori: prenume + dvs. (anglicism) în companiile IT: în general numai “du” în şedinţă: acordaţi femeilor toată importanţa, chiar dacă sunt subalterne sau nu se implică în discuţii (se interpretează ca lipsă de respect şi agresivitate) Formule de adresare “Dr.” = titlu academic şi parte a numelui de ex. “Dr. Stephan Meyer” = Herr Doktor Meyer “Prof. dr. Maria Schulz = Frau Professor Schulz” domnişoară (Fräulein) = învechit în magazine: salut obligatoriu “Guten Tag” pe stradă nu se salută Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice Cadouri şi mici atenţii
Cadoul: un lucru neobişnuit în firmele germane! La primul contact de afaceri: o mică atenţie ajunge Cadouri substanţiale -> atenţie, se interpretează altfel! Cadouri făcute în particular -> atenţie, se interpretează altfel! Cu cât e cadoul mai mare, cu atât mai public trebui făcut Obligaţia angajatului: declararea şi impozitarea cadourilor primite (> 40 EUR/an)! Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice Cadouri/mici atenţii recomandate (păstraţi neutralitatea!): la firmă: articole de birotică (set stilou/pix de valoare, agendă cu logotip firma, etc.) -> neutralitate, utilitate practică, profesională! nerecomandabil: flori pentru colege (= surpriză plăcută, dar se interpretează des greşit) în vizită acasă: - o sticlă de ţuică bună face întotdeauna minuni - un vin de colecţie adus din România face impresie - un vin (german, francez) cumpărat loco, dar nu sub EUR - o carte despre RO în limba germană sau engleză - un CD sau DVD cu muzică românească clasică sau modernă nerecomandabil: icoane, obiecte de arta populara, goblenuri pentru soţia gazdei: un buchet de flori bine asortat (nu trandafiri roşii!) nerecomandabil: trandafiri roşii (dragoste), crini (înmormântare) bere (!), confecţii (nu şi şaluri), parfumuri (lucruri prea personale) Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice La telefon
GER apelat se prezintă primul cu numele (şi în particular) salutul “Hallo” scurt: numai între prieteni (poate fi altfel interpretat!) un simplu “Alo” = jignitor (şi în particular) Firmele se prezintă cu: firma, persoana care vorbeşte şi invitaţia de a vă comunica motivul apelului (formula este deseori exagerat de lungă) Persoana care sună se prezintă cu: numele şi firma Exasperant: robotul telefonic cu ghid de navigare în meniu (5-10 minute navigare pana intervine un operator uman) Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice Teme preferate de conversaţie:
fotbalul (actual: “scandalul” arbitrilor) ultimul concediu, planurile de viitor evenimentele curente (actual: reforma “Hartz IV”, reforma sănătăţii, şomajul, Europa de est, străinii, etc,...) problemele de serviciu berea, vinul (fiecare îşi are berea preferată, se socotesc “mari degustători” de vin) Tabu (în mediul profesional): nazismul şi al II-lea război mondial, exterminarea evreilor salariul întrebări-compliment de genul : ”Excelentă cămaşa dvs., dar cât a costat?” Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări practice “Ospitalitatea” germană
amabilitate uşor exagerată, superficială (cu precădere în vechea RFG) linie de demarcaţie clară: serviciu / familie în vizită la firma din GER: nu e de aşteptat o primire prea călduroasă, empatică, sentimentală “Feierabend” (sfârşitul programului) = începutul vieţii particulare, de familie (fără compromisuri) în afara serviciului: rareori invitaţii acasă, se preferă terenul neutru (restaurant, bar, etc.) Motiv: individualismul şi separarea vieţii de familie de cea profesională ->Armonia în familie primează în faţa intereselor de serviciu (de grup) GER în vizită în RO: evitaţi să le faceţi un program (“extraşcolar”) prea încărcat, se simt bine deseori dacă mai sunt lăsaţi şi singuri (relaxare, probleme proprii, etc.) Jonathan Oprean - ROlingua

Transparency International Indicele de percepţie a corupţiei 2004
Corupţia în Germania Transparency International Indicele de percepţie a corupţiei 2004 1. Finlanda 9,7 2. Noua Zeelandă 9,6 3. Danemarca 9,5 ... 13. Austria 8,4 ... 15. Germania 8,2 ... 31. Slovenia 6,0 ... 42. Ungaria, Italia 4,8 ... 51. Cehia 4,2 54. Bulgaria 4,1 67. Croatia 3,5 87. Romania, Iran 2,9 90. Rusia 2,8 ... 145. Bangladesh, Haiti 1,5 B Jonathan Oprean - ROlingua

“Tipic nemţeşte”... - Punctul verde şi “Mülltrennung“ - colectarea şi separarea deşeurilor (pubele galbene, verzi, albastre, maro, negre) exemplu clasic pentru ordinea şi disciplina germană pentru străini: fenomen exasperant, ciudat şi inutil germanii percep sistemul ca fiind “normal”, absolut necesar pentru protecţia mediului şi curăţenia oraşelor bucătăria = “centru de colectare şi sortare” benevolă a deşeurilor menajere Jonathan Oprean - ROlingua

Cuprins Informaţii generale despre Germania

Ähnliche Präsentationen

Präsentation zum Thema: "Cuprins Informaţii generale despre Germania"— Präsentation transkript:

Ähnliche Präsentationen

Über Projekt

Feedback

Anmelden

Anmeldung über soziales Netzwerk:

Cuprins Informaţii generale despre Germania

Ähnliche Präsentationen

Präsentation zum Thema: "Cuprins Informaţii generale despre Germania"— Präsentation transkript:

Ähnliche Präsentationen

Über Projekt

Feedback